Personajul reprezintă o variantă în care poți fi. De la Stanislavsky la Ivana Chubbuck, știm că actorul este el, și nu altcineva, atunci când este pe scenă. Teatrul este adevăr, contrar a ceea ce unii oameni tind să creadă în primă fază, bazându-se, în mod eronat, pe credința că un actor bun este un mincinos veritabil, cu acte în regulă.
Doar gândindu-ne că un text poate fi interpretat extraordinar de un actor și același text poate fi interpretat lamentabil de un altul, ne spune că, pentru a fi credibil, trebuie să știi să fii credibil. Iar aceasta se întâmpla numai în momentul în care dai personajului bucăți din viața ta, reale, trăite de tine. Poate că, în spatele unui anumit cuvânt din text, tu spui, de fapt, altceva, dar privitorul va simți adevărul și gândul pe care le transmiți. Cuvinte cu subînțeles…
Pe scena în speță, adevărul se vede, iar goliciunea din spatele cuvântului, de asemenea. Atunci când un spectator simte energia dată de actor, stările, trecerile de gânduri, el simte ceea ce este real, nu o făcătură. (…)
De aceea, scenaristul are un rol foarte important în crearea personajului și a poveștii în ansamblul ei. El este graficianul care schițează, în linii mari și până la detaliu, cărarea. Actorul este cel care alege modul în care merge pe acea cărare, astfel încât să fie în acord cu credințele scenaristului, îmbogățind viziunea, dând substanță și culoare textului.
Aici cuvinte testimonial Aici cuvinte testimonial Aici cuvinte testimonial Aici cuvinte testimonial Aici cuvinte testimonial Aici cuvinte testimonial Aici cuvinte testimonial Aici cuvinte testimonial Aici cuvinte testimonial Aici cuvinte testimonial
Aici cuvinte testimonial Aici cuvinte testimonial Aici cuvinte testimonial Aici cuvinte testimonial Aici cuvinte testimonial Aici cuvinte testimonial Aici cuvinte testimonial Aici cuvinte testimonial Aici cuvinte testimonial Aici cuvinte testimonial
Aici cuvinte testimonial Aici cuvinte testimonial Aici cuvinte testimonial Aici cuvinte testimonial Aici cuvinte testimonial Aici cuvinte testimonial Aici cuvinte testimonial Aici cuvinte testimonial Aici cuvinte testimonial Aici cuvinte testimonial
Aici cuvinte testimonial Aici cuvinte testimonial Aici cuvinte testimonial Aici cuvinte testimonial Aici cuvinte testimonial Aici cuvinte testimonial Aici cuvinte testimonial Aici cuvinte testimonial Aici cuvinte testimonial Aici cuvinte testimonial
Stefan Sava, personajul principal al romanului, este intelectualul lucid, o natura reflexiva ale carei trairi sunt analiate atent de autor, conferind operei caracter psihologic.
Ioana Popa și Andreea Dumitrescu
Ioana Popa, membra a triunghiului amoros alaturi de Andreea Dumitrescu sunt cele doua protagoniste ale romanului. Personaje principale si feminine, acestea initial sunt descrise ca fiind total diferite, Ioana provenind dintr-o familie saraca, in care tatal a decedat cu multi ani in urma, in imprejurari necunoscute, iar mama ei nu avea o situatie economica prea buna, dar i-a oferit intotdeauna afectiunea de care avea nevoie. În schimb Andreea era exact opusul: traia intr-o casa luxoasa, venea dintr-o familie buna, dar parinitii ei erau tot timpul plecati in calatorii de afaceri, ratandu-i “fiecare zi de nastere”.
Intalnindu-l pe Stefan, vietile lor se schimba.
Grigore
Grigore, personaj secundar, negativ si eponim, datorita faptului ca da tonul povestii. Fiind intriga tuturor intamplarilor, iubirea dintre Ioana si Stefan se contureaza puternic si creste pe masura greutatilor si a obstacolelor pe care acestia le intalnesc. Interlop bucurestean, fara scrupule, influent si razbunator, Grigore are multe relatii si isi desfasoara linistit afacerile ilegale.
Octavio Castillero de los Montes y las Heras
Octavio Castillero de los Montes y las Heras este tot un personaj principal, care apare in momente putine, dar semnificative in viata protagonistilor, fiind puternic conturat de autor. Portretul fizic este slab conturat, prozatorul dand un singur detaliu, acela al varstei personajului, acesta “neimplinind inca douazeci de ani”. Octavio este print, fiul Regelui Spaniei.
Portretul moral. Bucurandu-se de o inteligenta iesita din comun, acesta lucra cu permisiunea tatalui sau, pentru Serviciile Secrete Spaniole, la Logistica si “crea profile de personalitate”. Isi iubeste sora “ca pe ochii din cap” si nu ii pasa de indiferenta tatalui sau, pastrand vie in inima lui speranta ca sora lui, Nicole, traieste.
Alina Popescu și Gabriel Toma
Din pricina convingerilor Alinei si a faptului ca este o romantica incurabila, cei doi stau despartiti timp de aproape patru ani, fiind indragostiti pana peste cap unul de celalalt. Reintalnirea loc in contextul intamplarilor din jurul lui Grigore constituie un adevarat dialog intre autor si cititori pana la finalul povestii lor.